"1. Oare ce zice de fapt un om atunci când se declară pe sine „zeu” („dumne-zeu” - domn „zeu”) sau „reprezentant oficial” al său?
 

2. Păi el zice în fapt cam aşa:
 

3.- „Consider că voi toţi ăştia care credeţi că eu sunt cea ce zic că sunt, sunteţi nişte naivi fără creier, şi de aceea iată mă ofer voluntar să gândesc în locul vostru, să vă posed trupurile şi să le folosesc după cum am chef: în scopuri „divine” care pe voi „oameni credincioşi fără creier propriu”, nu vă interesează şi nici nu trebuie să vă intereseze!
 

4. Şi bucuraţi-vă că fac această activitate „caritabilă” pentru că altfel aţi fi fragili şi a-ţi cădea în colţii exploatatori ai „bau-baului” care „pândeşte” după colţ (prin mintea voastră prăjită)!
 

5. De aceea e mult mai bine să vă exploatez eu dacă tot sunteţi disponibili: dacă tot sunteţi prin zonă şi nu aveţi altceva mai bun de făcut!”
 

6. La vorbele lui mulţimea credincioasă răspunde:
 

7.- „Vai, „bau-bau”!
8. Vai nu ne abandona lui!


9. Iată: posedă-ne, ia-ne minţile!
10. Numai să nu ne prindă „bau-bau”!
 

11. Şi vai nu ne ucide nici tu, căci ştim că puterea ta e mare: uite ne vom ucide psihic singuri, că să nu te mai deranjezi cu noi nici tu şi nici „bau-bau”!
 

12. Şi te implorăm cu lacrimi nu ne distruge sufletul (mintea) şi vai nu ne-o chinui şi nu lăsa pe alţii să ne chinuie (prin agitaţie, nelinişte, angoasă etc.):
 

12.1 iată ne vom chinui singuri, ne vom distruge singuri mintea (că şi aşa, cum zici şi tu, nu e bună de nimic)!
 

13. Nu ne distruge „doamne” că uite ne distrugem singuri!
 

14. Noi nu suntem capabili de gândire şi discernământ: te rugăm gândeşte tu în locul nostru şi noi o să muncim în locul tău şi pentru tine: iată suntem, la picioarele tale - ai tăi sclavi pe vecie!
 

15. Uite noi ştim că suntem vinovaţi pentru faptele fiinţelor „A” pe care nici nu le-am cunoscut!
 

16. Nu-i ştim nu-i cunoaştem!
17. Ştim de ei numai din ce ne povesteşti tu despre ei: dar e clar că ei au fost răi şi e clar că noi suntem vinovaţi de răul lor!
 

18. Haide te rog pedepseşte-ne pentru fapte care nu le-am făcut niciodată!
19.
A, mă rog: ne-ai pedepsit deja!
 

20. Oricum „lăudată fie dreptatea ta” că tot ce faci tu este bine şi tot ce gândim noi este prost!”
21. Şi stăpânul „divin” măgulit le răspunde:
 

22.- „Aşa e măi handicapaţilor credincioşi!
23. V-aţi prins şi voi în sfârşit că voi eraţi într-un mare „păcat”:
gândeaţi cu propriul cap, cu propria judecată, cu propria minte, doreaţi cu propria voinţă, etc.!
 

24. Dar uite: vă spun că acestea erau acţiuni păcătoase îndreptate împotriva „creatorului” vostru, visat de mine astă noapte!
 

25. Toate acestea sunt lucruri rele: „zeul meu păpuşă - sperietoare” nu „va dat” capul ca să-l folosiţi!
26. Nu!... Cum va putut trece prin bibilică aşa ceva?
 

27. El vi l-a dat ca să aveţi ce să umpleţi cu „tărâţe spirituală” şi cu „terci de orez” religios!
28. Da! Sau şi mai bine ca să-l lăsaţi gol să bată vântul prin el!
 

29. Dar nici o problemă, măi cred-oilor: vă scap eu de păcatele pe care nu le-ţi făcut: tot ce aveţi voi de făcut că să vă dau această „mântuire” verbală, este să credeţi orbeşte toate tâmpeniile şi absurdităţile pe care vi le îndrug!
 

30. Astfel capul vostru va ajunge să facă ce am eu nevoie să facă: anume să găzduiască gândurile mele, judecăţile mele, dorinţele mele!
 

31. Iar dacă trebuie să mai folosiţi şi voi mintea voastră intrată acum în proprietate mea, să o faceţi discret şi fără să mă deranjaţi - evident doar pentru activităţi de supravieţuire şi înmulţire animalică!
 

32. Aştept deci de la voi o sinucidere psihică incompletă - o perpetuă încercare ratată de sinucidere psihică!
 

33. Aşadar să nu vă chinuiţi prea tare şi să ajungeţi astfel să comiteţi „marele păcat” al sinuciderii fizice că altfel nu vă mai pot folosi trupurile credincioase după bunul meu plac!”
 

34. - „Oau! Genial „zeule”!
35. Cu siguranţă aceasta e soluţia fericirii!
 

36. Iată salvarea: ne vom sinucide psihic şi te vom lăsa pe tine să ne posezi şi să ne foloseşti trupurile după bunul tău plac!
37. Oare cum de nu ne-am gândit şi noi la ea!
 

38. Ce proşti am fost!
39. Slavă ţie „mesagerule divin”!
40. Doar ţie îţi pasă de noi,
doar tu ai venit să ne iei în posesie!
 

41. Tu ne-ai relevat soluţia salvării: sinuciderea psihică!
42. Mare e milostenia ta!”
 

43.- „Aşa e măi „oilor”: eu sunt păstorul vostru cu drept de viaţă şi de moarte asupra voastră, şi de exploatare perpetuă a „laptelui, lânii, şi cărnii voastre”: doar eu sunt „mulgătorul” şi „măcelarul” vostru „divin”!
 

44. Şi să vă păziţi de înşelătorii care vor să vă facă să gândiţi cu capul vostru, să vă folosiţi discernământul, să vă maturizaţi psihic: ei sunt nişte înşelători şi nişte iubitori de rău!
 

45. Pe şmecherii aceştia nu-i pot poseda, nu-i pot stăpânii, nu-i pot exploata – necredincioşii aceştia sunt o ameninţare continuă pentru tirania mea „divină”!
 

46. Pe ei cu siguranţă o să-i mănânce „bau-baul” cu pâine şi muştar, da nu acum că e puţin ocupat – dar uite aici puteţi interveni voi - trupurile mele fără cap - să vă luptaţi cu ei, sau cu alte trupuri fără cap ca voi aflate sclavi pe vreo altă „plantaţie divină”!”
 

47. Aici corul cred-oilor intervine frenetic:
48.- „Urâm viaţa noastră!
49. Slăvită fie viaţa „stăpânului” care ne-a posedat!
 

50. Dă o comandă „capule divin” şi trupurile tale credincioase se vor sacrifica imediat pentru interesul tău personal!”
 

51.- „Bravo mă clonelor: aşa vă vreau!
52. Acum mergeţi "în puii mei" de aici că mă plictisiţi!
53. Vă chem eu la ordine când mi se scoală cheful de vreo întreprindere „divină”!”"


Extras din cartea
"Mitul Credinţei" - autor Radu Lucian Alexandru

1 comentarii:

    6 comentarii:

    Anonim :

    Asta e, domnule, credinta e un eufemism pentru prostie. Nu va suparati, domnilor creduli.
    20.04.2008 14:10:00

    Anonim:
    …desteptii spun multe in timp ce inteleptul…tace…
    20.04.2008 14:16:00

    radu.lucian.alexandru@gmail.com :
    Întradevăr - Tot ce e necesar pentru ca prostia şi ignoranţa sa triumfe este ca “înţeleptul” să tacă!
    20.04.2008 23:50:00

    Cineva:):
    Intelepciunea si prostia sunt doua limbi diferite.”Inteleptii” nu-i inteleg pe “prosti”,si nici invers.Nimic nu este intamplator,nimeni nu este intamplator,nici macar un “prost”.Suntem extrem de valorosi dar procentul mic de valoare creat de noi,in noi,este prea vremelnic ca sa nu ne bucuram de el,privind la altii care nu stiu cum sa fie valorosi.In fond e decizia fiecaruia,ce ne pasa noua,daca lor nu le pasa?Ce nu ne convine noua,daca lor le convine?Putem trai linistiti,fara a ne considera deranjati de ei,si mai ales fara ai defaima.In concluzie,imi plac mult scrierile tale,dar aceasta mi se pare cam incompatibila cu restul…hmmm.De unde revolta?
    05.05.2008 10:38:00

    Radu Lucian Alexandru:
    “Revolta” vine din “iubire aplicată”, din dorinţa de a-i ajuta pe fraţii noştrii mai tineri în cunoaştere (pe “credincioşi”) să se dezvolte, să crească “întru fiinţare”, să se maturizeze psihic la nivel religios, filosofic şi psihologic…
    În acest sens o expunere “mai dură” a problematicii situaţiei “credinciose” în care se complac e menită a-i stimula întru “transformare” prin înţelegerea mai profundă a felului specific de a fi pe care ei şi-l asumă direct sau indirect (conştient sau inconştient) atunci când se identifică existenţial cu apelativul de “credincioşi”.
    05.05.2008 16:26:00

    cineva:) :
    Ok.Este o metoda buna.Cea mai aplicata metoda,as putea spune.Si in politica,si in economie,si in religie…Nu mi-a placut niciodata.Dar bineinteles,scopul scuza mijloacele.:)La cat mai multe creatii!o zi vesela!

     

Radu Lucian Alexandru